Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva protestează marţi la Senatul României, principalele revendicări vizând exceptarea pădurilor de la aplicarea guvernanţei corporative şi menţinerea activităţilor economice în cadrul structurilor de administrare a pădurilor.
Conform unui comunicat al Federaţiei, la protest vor participa membri de sindicat din întreaga ţară, alături de reprezentanţi ai Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian şi ai unor asociaţii profesionale şi patronale din domeniu.
Protestarii cer exceptarea pădurilor de la aplicarea guvernanţei corporative, sistem managerial ce are în vedere în principal maximizarea profitului şi înlocuirea cu managementul forestier durabil, singurul care asigură continuitatea în gospodărirea şi protejarea pădurilor prin dezvoltarea echilibrată şi unitară a celor trei funcţii ale pădurilor, respectiv funcţia ecologică, funcţia socială şi cea economică, şi menţinerea activităţilor economice în cadrul structurilor de administrare a pădurilor, aceasta fiind singura posibilitate de asigurare a resurselor necesare gestionării durabile şi unitare a pădurilor.
Sindicaliştii semnalează că Guvernul României a iniţiat la sfârşitul anului 2022 un proiect de lege pentru modificarea şi completarea OUG nr. 109 din 2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, informează agerpres.ro.
„Conform Proiectului de lege aprobat de Guvern fără consultarea partenerilor sociali, transmis apoi Senatului României (L831/2022) pentru adoptare în procedură de urgenţă, se dă o lovitură decisivă regiilor autonome ale statului, forţând reorganizarea acestora prin divizarea activităţilor de serviciu public de activităţile comerciale. De la intrarea în vigoare a legii, statul nu mai poate înfiinţa regii autonome care să desfăşoare în principal activităţi economice. Dacă actul normativ va fi legiferat în forma adoptată de Guvern, toate activităţile comerciale ale regiilor autonome vor fi organizate în societăţi pe acţiuni sau cu răspundere limitată, în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a legii, iar activităţile de serviciu public vor deveni bugetare”, menţionează reprezentanţii federaţiei.
Aceştia precizează că una dintre întreprinderile publice vizate în mod direct de această lege, alături de Autoritatea Rutieră Română, Monetăria Statului, Monitorul Oficial, Romatsa – Administraţia Serviciilor de Trafic Aerian, Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi multe altele, este Regia Naţională a Pădurilor, regie autonomă de interes naţional, care administrează în prezent o suprafaţă de 3,1 milioane ha păduri proprietate publică a statului, la care se adaugă o suprafaţă de 1,1 milioane hectare păduri aparţinând altor categorii de proprietari, pentru care se asigură administrarea şi serviciile silvice pe bază de contract.
„Din punctul nostru de vedere, prin această modificare legislativă, se pune în pericol administrarea pădurilor proprietate publică, bun de interes naţional, întrucât, după înfiinţarea acestor societăţi pe acţiuni, statul le va lista la bursă, iar marii operatori economici interesaţi de păduri şi de lemnul românesc vor deveni acţionari majoritari. Astfel, pădurile proprietate publică de stat şi lemnul românesc, poate unica resursă pe care astăzi România o mai deţine în patrimoniul public, vor încăpea pe mâinile anumitor grupuri de interese, care, cel mai probabil, urmăresc acest lucru de mult timp, inclusiv prin forţarea reorganizării Romsilva, ca angajament în PNRR, într-un moment în care această regie de interes naţional funcţionează la parametri optimi, cu rezultate economice deosebite”, susţin sindicaliştii.
Având în vedere că aplicarea acestor prevederi, în cazul regiei care administrează pădurile proprietate publică a statului, va avea mai multe consecinţe negative asupra gestionării durabile a pădurilor decât beneficii, Federaţia Sindicatelor Silva a solicitat sprijinul Senatului României pentru introducerea unui amendament la proiectul de lege, prin care administratorii pădurilor proprietate publică să fie exceptaţi de la aplicarea guvernanţei corporative, cu păstrarea obligaţiilor de raportare şi transparenţă prevăzute de legislaţia specifică.
„Solicitarea de înlocuire a guvernanţei corporative, sistem de management ce are ca obiectiv principal maximizarea profitului, este bazată pe necesitatea aplicării la păduri a managementului forestier durabil, aşa cum se întâmplă în cele mai multe din statele europene (conform Rezoluţiei H1 a Conferinţei ministeriale de la Helsinki privind protecţia pădurilor în Europa, adoptată în 1992), singurul sistem de management care poate asigura continuitatea în gospodărirea şi protejarea pădurilor prin dezvoltarea echilibrată şi unitară a celor trei funcţii ale pădurilor: funcţia socială, funcţia ecologică şi cea economică”, subliniază sursa citată.
Sindicaliştii mai semnalează că rolul social al pădurilor româneşti este un argument important şi o particularitate a ţării noastre, având în vedere o realitate de care suntem obligaţi să ţinem cont – peste 3,5 milioane de locuinţe se încălzesc în prezent cu lemn din păduri, neavând nici o altă alternativă energetică.
Totodată, spun ei, din punct de vedere ecologic, pădurile proprietate publică a statului gestionează cea mai mare biodiversitate de la nivelul statelor europene, acest fapt datorându-se practicilor silvice unitare şi integrate, care au avut în vedere atât protecţia mediului, cât şi furnizarea de servicii sociale.
„Astăzi, datorită Romsilva, putem vorbi în România de păduri deosebit de valoroase, unele incluse în patrimoniul mondial UNESCO.
Rolul socio-economic al pădurilor este important şi din perspectiva asigurării locurilor de muncă, în special în zona rurală. În România, locurile de muncă în sectorul forestier au o contribuţie majoră la prevenirea migraţiei forţei de muncă. Sectorul forestier (incluzând industria mobilei) creează peste 150.000 de locuri de muncă directe şi contribuie indirect la crearea altor 300.000 de locuri de muncă în sectoare economice conexe.
Divizarea activităţilor de serviciu public de cele comerciale va pune în pericol administrarea proprietăţii publice a statului în materie de păduri, prin neasigurarea resurselor necesare gestionării durabile şi unitare a fondului forestier şi va conduce la afectarea a zeci de mii de locuri de muncă din zona de administrare, exploatare şi prelucrare a lemnului, dând naştere unui impact socio-economic semnificativ”, afirmă sindicaliştii.
Potrivit acestora, dacă divizarea activităţilor şi organizarea celor economice în societăţi comerciale va deveni obligatorie prin lege, România va fi singurul stat european în care activităţile de administrare/gestionare a pădurilor nu ar include şi comercializarea produselor lemnoase de către aceeaşi entitate, cu consecinţe nefavorabile asupra gestionării durabile a acestei resurse strategice de siguranţă naţională şi de importanţă deosebită, inclusiv la nivel european şi mondial.
