DE CRĂCIUN ȘI ANUL NOU – Vâscul, o plantă cu conotații magice

Vascul este un element vegetal cu o semnificatie aparte de Craciun, originile intrebuintarii sale avand “radacini” viguroase in istorie. Se pare ca poporul roman l-ar fi mostenit direct de la stramosii lor romani, de vreme ce numele provine din latinescul “Viscum”. Chiar daca intre timp, dupa 2000 de ani, conotatiile magice au fost reduse la nivel de simbol, in foarte multe parti ale tarii si chiar ale Europei traditiile legate de vasc se respecta cu sfintenie.

Biologii impart speciile de plante in doua mari categorii: plante cu frunze cazatoare si plante vesnic verzi. Pe inaintasii nostri, acelea din urma, printre care bradul si vascul, i-a impresionat cel mai mult fiindca le descopereau eternitatea lumii de dincolo, in antiteza cu efemeritatea celei de aici.

Vascul este considerat o planta sacra, un simbol al norocului, al prosperitatii si nu in ultimul rand, pentru cei aflati la varsta tineretii, un simbol al iubirii. Exista multe descantece si ritualuri prin care tinerele isi afla ursitul cu ajutorul acestui element. Femeii care va pune crengute de vasc sub perna in noaptea din Ajunul Craciunului, i se va descoperi negresit in vis sotul harazit.

Un alt obicei intalnit si la alte popoare de pe batranul continent este sarutul sub vasc. Sarutul sub vasc a fost asociat mai intai cu festivitatile romane organizate cu ocazia Saturnaliilor, iar mai tarziu cu traditiile primitive legate de casatorie. In Antichitate, pe 25 decembrie se sarbatoarea ziua nasterii Soarelui, fiindca coincidea cu solstitiul de iarna, insa biserica a adoptat data drept zi de nastere a lui Iisus Hristos, spre a imbina cultura ante-crestina cu cea crestina si spre a-i converti pe oameni la crestinism.

Traditia romaneasca spune ca la Sarbatorile de iarna, de Craciun si Anul Nou, vascul trebuie pus deasupra usii de la intrare fiindca aduce noroc, spor in casa, sanatate, atrage ingerii si alunga bolile. Acest fel de a intrebuinta vascul dateaza dinaintea crestinismului, cand celtii foloseau planta pentru a-si decora casele la venirea iernii.

In mitologia scandinava, vascul era planta sacra a zeitei Frigga. Aceasta era zeita dragostei si mama lui Balder, zeul luminii, al bucuriei si puritatii. Legenda spune ca odata, Balder a avut un vis care prevestea moartea, si care a ingrozit-o pe masa sa. Balder nu putea fi ranit de nicio fiinta de pe Pamant, insa avea dusman de moarte pe zeul raului, Loki. El se va metamorfoza in femeie, reusind sa afle vulnerabilitatea lui Baldur de la Frigga. Loki confectioneaza o sageata din lemn de vasc pe care i-o ofera zeului Hod, fratele orb al lui Baldur. Sageata trasa din mainile lui Hod, ca din greseala, il omoara pe Baldur implinindu-se profetia.

Druizii considerau ca vascul care creste in stejari ii proteja de rau, si nu greseau deoarece stiinta actuala confirma beneficiile pe care acesta le ofera. Vascul intareste sistemul imunitar, scade tensiunea arteriala, regleaza tulburarile cardiace si este eficient in multe tratamente bazate pe plante.